Magneziul (Mg) este un mineral indispensabil care participă la numeroase procese fiziologice. În lecțiile de chimie, este adesea prezentat ca un experiment spectaculos, când o fâșie de magneziu este aprinsă și arde cu o flacără imensă, argintiu-albastră. În natură, însă, nu se găsește în formă pură, ci în compușii săi.

Sursele și descoperirea magneziului

Magneziul se găsește în cantități mari în rocile și mineralele de magnezit și dolomit. Este al optulea cel mai abundent element din scoarța terestră. În anumite ape minerale, este prezent în stare dizolvată, sub formă de ioni Mg2+. Magneziul a fost descoperit de Joseph Black, iar Sir Humphry Davy l-a produs în formă pură.

Efectele fiziologice și importanța magneziului

Magneziul joacă un rol crucial în numeroase funcții corporale, printre care:

Producția de energie: Funcționează ca un cofactor în peste 300 de reacții enzimatice, ajutând la sinteza ATP.
Funcția musculară: Este necesar pentru sinteza proteinelor, contracția și relaxarea musculară.
Sistemul nervos: Joacă un rol important în reglarea neurotransmițătorilor.
Sănătatea oaselor: Participă la reglarea nivelului de calciu, menținând structura oaselor.
Sistemul cardiovascular: Ajută la menținerea unui ritm cardiac normal, participă la reglarea tensiunii arteriale.
Reglarea glicemiei: Participă la reglarea glucozei și la metabolismul insulinei.

Simptomele și prevenirea deficitului de magneziu

Deficitul de magneziu poate duce la numeroase simptome, printre care:

Crampe musculare
Oboseală, slăbiciune
Greață, vărsături
Lipsa poftei de mâncare
Amorțeală, furnicături
Aritmii cardiace
Schimbări de dispoziție (anxietate, depresie)
Pentru a evita deficitul de magneziu, este importantă o alimentație variată, bogată în magneziu. Suplimentele alimentare pot fi utilizate, de asemenea, dacă este necesar.

Alimente bogate în magneziu:

Verdețuri cu frunze verzi (spanac, kale)
Nuci, semințe
Cereale integrale
Leguminoase
Ciocolată neagră